Header image
Link - homepage
Link - about Vision 2025
Link - Vision 2025 progress and the task ahead
Link - Vision 2025 partners
Link - My Favourite Verse (resources)
Link - Send an e-card (My Favourite Verse)
Link - Jesus in my language (resources)
Link - Resources for leaders
Link - Group activity materials (resources)
Link - Literacy for Life (resources)
Link - Going deeper
Link - Further resources for you
Link - Donate now
Link - The Blank Book
Link - Hand in Hands
Link - Contact us
Site search
    

Jesús - Lacandon

Here are some extracts from a Lacandon translation of the Bible that talk about Jesus. The extracts are from the Gospel of Mark.


Image of text
Image of text

Get Adobe Reader to view this pdf filePDF version extracts of Mark (75kB)
PDF version whole of Mark (270kB)
You will need Adobe Reader to view pdf files, which can be downloaded free here

Font
To view this page properly, you can download the necessary font here.

_____________


1.1 Juan, a cu yacsic ja' tu jo'r mac tu tsec'tic ich tʌcʌy ru'um
(Mt. 3.1-12; Lc. 3.1-9, 15-17; Jn. 1.19-28)
1.1 U jach tsoyir u t'ʌn Jesucristo u parar C'uj caj u yʌnxchun bic a je' ts'iba'an a ra' cu bin tarej.

1.14-15
Jesús tu yʌnxchun u tsec'tic u t'ʌn C'uj ich u ru'umin Galilea
(Mt. 4.12-17; Lc. 4.14-15)
1.14 Chen caj ts'oc u c'ʌric Juan tu cu naj ma'cʌr mac, c'uchij Jesús ich u ru'umin quir u tsec'tic u jach tsoyir u t'ʌn a cu tar ich C'uj.
1.15 Raji' Jesús caj u ya'araj:
―Baje'rer, c'uchij tu q'uinin a caj u ya'araj C'uj uch. Baje'rer cu bin reyinbir C'uj, rajen c'axex a worex soc a p'ʌtiquex a c'asirex, ca wacsiquex ta worex a jach tsoyir u t'ʌn C'ujo'.

1.21-27
Ti' yʌn xib turiri', yʌn u c'ac'as quisinin
(Lc. 4.31-37)
1.21 Caj c'uchob tu cajar Capernaum. Ber caj c'uchij tu q'uinin tu cu jesicob u bʌjob u winiquirob judío, caj oquij Jesús tu chan najir tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Caj oquij tu yʌnxchun u camsa'ob.
1.22 A mac a ti' yʌnob a caj u yubob jach jaq'uij yorob an ten bic caj u camsaj ti'ob. Mʌ' ja wirej, Jesús caj u camsaj, jach noj u camsej mac. Mʌ' an ten bic yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés.
1.23 A ray u q'uinino' seb caj oquij ich u chan najir tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío a mac aca'an quisin ti'e'. Raji' c'am caj u ya'araj:
1.24 ―Ba' a c'at ti' a tenobo' Jesúsech a cu tar ich u cajar Nazaret? Tara'anech a ch'esiquenob, in werechob maquechi', a techo' a mac a cu tar ich C'uj, a techo' caj a ric'saj a wʌc'ʌs bʌjiri' soc C'uj yʌninech.
1.25 Jesús caj u q'ueyaj, caj u ya'araj:
―Nup a chi', ca' joc'aquech, ca' a p'ʌtej a je' xiba'.
1.26 A c'ac'as quisino', caj u betaj ca' babanʌqui', jeroj tune' caj joq'uij ti', tan u c'am awʌt.
1.27 A mac a ti' yʌnob ich u chan naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío jach manan rʌc jaq'uij yorob, rajen caj u pacran c'aticob ich u yet winiquirob judío:
―Ba'quiri' a jera', quij ya'ara'ob? Ba' u jer t'ʌn cu camsa'? Quire' cu camsa' an ten bic mac yʌn u muc'. Mʌ' ja wirej, a je' xiba', cax cu t'ʌnic a quisino', cu quibicob a ba' cu ya'ara'ob ti' ten Jesús.

1.32-34
Jesús cu jawsic pim mac
(Mt. 8.16-17; Lc. 4.40-41)
1.32 1.33 Tan u bin u q'uinin caj jach ac'bichʌjij tun. Tu cotor a mac a p'eri' u cajarob yejer Simón Pedro yejer Andrés caj c'uchob tu cu naj ocar mac tu yatoch Simón Pedro yejer Andrés. Caj tar purbirob a mac a jach yaj ich Jesús yejer a mac a aca'an ti' quisino'. Tiri' caj u rʌc much'quintajob u bʌj tu yʌn Jesús.
1.34 Caj u jawsaj ya'ab mac yejer ya'ab u yajirir. Bayiri' xan, caj u joc'saj ti' mac a yʌn ya'ab u quisinino'. Mʌ' ju cha'bʌr u joc'ar u t'ʌnob ten Jesús quire' u jach erob jach raji' Cristo.

2.1-12
Jesús cu jawsic a mʌ' u ch'ictare'
(Mt. 9.1-8; Lc. 5.17-26)
2.1 Mʌ' ya'ab u q'uinin caj wʌc'ʌs urij Jesús ich u cajar Capernaum. A jeroj caj yubob u juminta'b, ti' yʌn Jesús ich yatoch.
2.2 Seb caj u much'quintajob u bʌj ich Jesús jach pim, cax tu cu naj ocar mac ich yatoch mʌ' u p'atar tu cu yocar mac quire' pech. A Jesúso' caj u tsec'taj u jach tsoyir u t'ʌn C'uj ti'ob.
2.3 Caj tar purbirob yicnʌn Jesús a mac a mʌ' u ch'ictar. Mʌ' ya'ab caj tar purbirob cuatro xib tan u c'ochicob ti'.
2.4 Chen mʌ' c'ucha'an yorob u nats'arob yicnʌn Jesús quire' a pimo'. Tar nacob ich pach naj, caj u rʌc pa'aj u pach naj soc u yensʌ'r a mac a mʌ' u ch'ictar tu yicnʌn Jesús. Yej u tas caj emsa'b ich Jesús. Mʌ' ja wirej, mʌ' c'ucha'an yorob u yocarob ich naj tu yicnʌn Jesús uch.
2.5 A Jesúso' caj u yiraj bic caj u yacsob tu yorob wa Jesús c'ucha'an yor u jawsic caj u ya'araj ti' a mac a mʌ' u ch'ictare':
―In yajech ―quij Jesús―, toc jaw a si'pir.
2.6 Chen ti' yʌn mʌ' ya'ab yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés ti' cura'anobi'. Tu yorob tu tucrajob ti' Jesús:
2.7 “Biquinin baxuc cu tsicbar a ray xibo'? A baywo' poch' u ca'. Je' wa ju ch'uchur u yor u jawsic u si'pir maque', chen u bʌjiri'o' C'uj c'ucha'an yor u jawsic mac?”
2.8 Chen seb caj u yubaj Jesús tu pixam a ba' tu mucu tucrajob, rajen caj u ya'araj ti'ob:
―Biquinin a baxuco' ca tucriquex ta pixamex?
2.9 Wa quin wac ti' a je' a mʌ' u ch'ictare': “Tin jawsaj a si'pir”, a techexo', mʌ' a werex wa yʌn in muc' ti' C'uj wa mʌ' yʌn in muc' ti' C'uj. Barej wa quin wac ti': “Riq'uen ca' xiquech”, je' a werex yʌn in muc' ti' C'uj.
2.10 Caj ara'b ten Jesús ti' yʌjcamsʌyʌjir u t'ʌn Moisés: “Arej in wesej techex yʌn u muc' ten C'uj quir in jawsic u si'pir mac ich yoc'ocab quire' baxuquenechexo', quij.”
Jesús caj u t'ʌnaj a mac a mʌ' u ch'ictare':
2.11 ―Riq'uen ―quij―, ch'aj a tas ca' xiquech ich a watoch.
2.12 A mac mʌ' u ch'itare' caj riq'uij caj u ch'aj u tas caj joq'uij ʌcʌtan tu cotor mac rajen tu cotor mac jach jaq'uij yorob caj u rʌc qui' t'ʌntajob C'uj:
―Jach caremech C'uj. Mʌ' biq'uin ij quiramʌnex a baxuc a jera'.

4.35-41
Jesús tu t'ʌnaj yic'ar quir u ch'enan bayiri' u yamin
(Mt. 8.23-27; Lc. 8.22-25)
4.35 Ra'iri' u q'uinin caj bin q'uin caj u ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob:
―Cuxex tanxer ich c'ac'nab.
4.36 Caj ts'oc u tuchi'tic a ya'ab maco', toc ti' yʌn chem caj toc oquij Jesús quet yejer u camsʌwinicob. Yet binacob u jer jun yarob chem.
4.37 A jeroj caj tar ch'ic yum yic'ar, caj tar u yamin xan, tan u burur u chemin, tabar u jurur u chem.
4.38 Raji'e', tan u wenʌn. Yʌn u c'anjo'r tu cu wenʌn ich yach chem. A'as Jesús ten u camsʌwinicob, caj u ya'arob ti':
―In wʌjcamsʌyʌjirechob, mʌ' wa ca tucriquenob? Tabar in jururob.
4.39 Caj ajij Jesús caj u t'ʌnaj yic'ar ca' ch'enac:
―Xurej, ic' ―quij―. Mʌ' a tar.
A jeroj, ch'en u tar yic'ar, caj ch'en u yamin c'ac'nab xan.
4.40 Jesús caj u ya'araj ti'ob:
―Biquinin tu jac'saj a worex, mʌ' wa ja wacsmʌnex ta worexi'?
4.41 Caj u jach ch'aj ch'ic yum sajaquirob, caj u pacran arajob ich u yet camsʌwinicob:
―A mac a je' xiba' cu yuba'r u t'ʌn cax a ic'o' cax u yamin c'acnab cu quibicob u t'ʌn Jesús?

5.22-24
5.22 Caj c'uchij turiri' xib u jach ts'urir u chan najir tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío, Jairo u c'aba'. Barej caj u yiraj Jesús caj tar p'uxtar ʌcʌtan Jesús ich yoc.
5.23 Caj u chich c'ataj ti', tan ya'aric:
―Cojen ―quij―, jawsej in chan parar xquic quire' tabar u quimin. Cojen ca' a ts'anc'ʌbtej ca' jawac, soc u cuxtar.
5.24 Caj bin Jesús yejer raji', barej jach pim caj sayob tu pach Jesús, cu rʌc nactanticob u bʌj yicnʌn Jesús.

5.35-42
5.35 Mʌ' toy ts'ocaqui' u tsicbar Jesús, jeroj caj c'uchob jun yarob mac yicnʌn Jairo, ti' u tarob ich yatoch Jairo u jach ts'urir u chan najir tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío, caj tarob caj u ya'arajob:
―Quimij ―quij ya'ara' ti' Jairo― a chan parar xquic. Tsire'ej, cax mʌ' u tar a wʌjcamsayʌjir.
5.36 Barej seb caj u yubaj Jesús rajen caj u ya'araj ti' Jairo:
―Mʌ' a ch'ic sajaquir, chen acsej ta wor ten. Yʌn tsire'ej ya'aricobe' quim a chan parar xquique'.
5.37 Mʌ' ju chaj u bin mac tu pach Jesús, chen Pedro bin tu pach Jesús yejer Jacobo yejer Juan, u yits'in Jacobo.
5.38 Caj c'uchob taro' tu yatoch u jach ts'urir u chan naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío caj u yiraj jumrac yoc'arob quire' cu yac'ticob.
5.39 Caj ts'oc u yocare' caj u ya'araj ti'ob:
―Biquinin a jumrac a woc'arex? A teno' quin wiric wenʌn u ca', cax a techexo' ca wiriquex quimen a chan xquico'.
5.40 Caj p'asta'b Jesús ten a mac a ti' yʌnob tu yatoch Jairo quire' yerob jach quimij a chan xquico'. Barej raji'e' caj ts'oc u rʌc joc'sic tu cotor mac tancab, caj acsa'b u tet yejer u nʌ' a chan xquico' yejer a mac a yet taracobe' caj ocob tu quimen a chan xquico'.
5.41 Jesús caj u mʌchaj u c'ʌb a chan xquico' caj u ya'araj ti':
―Talita cumi ―u c'at ya'aric: Chan xquic quin wa'aric tech, riq'uen.
5.42 Seb caj riq'uij a chan xquico', caj yʌnxchun u ximbar quire' yʌn doce yaxq'uin ti' uch. Seb caj jaq'uij yorob, jach manan caj jaq'uij u yorob.

7.18-23
7.18 Caj u ya'araj ti'ob:
―Mʌ' wa qui' ca tucriquex ba'? A ba' cu jantic mac mʌ' ra' cu yacsic u si'piri'.
7.19 Quire' a yo'ocho' mʌ' u yocar tu tucur mac chen ich u nʌc', pachir cu joc'ar tu chocher.
A baywo' Jesús caj u ya'araj tsoy u janta' ten a mac a yacsmʌnob tu yorob tu cotor yo'och.
7.20 Barej caj u ya'araj:
―Mʌna' ba' a cu jantic mac cu yacsic u si'pir, jari' a ba cu betic, wa ja ba' cu ya'aric, ra' cu yasic mac u si'pir.
7.21 Quire' ich u tucur mac cu joc'ar a ba' cu yacsic u si'pir mac. Mʌ' ja wirej, tu tucur cu joc'ar a c'as u tucuro', tu tucur cu tucric u pʌyic xquic wa yʌn u mam cax wa mʌna' u mam. Tu tucur cu tucric u pʌyic xib a yʌn u raq'ue', cax a mʌna' u raq'ue'. Tu tucur cu tucric u quinsic mac, rajen cu quisic. Tu tucur cu tucric u ya'cric u ba'tac mac, rajen cu ya'cric.
7.22 Tu tucur cu tucric u pachtic a ba' yʌn ti' u jer mac. Tu tucur cu tucric ba', rajen cu pachtic a xquico' wa ja xibo'. Tu tucur cu tucric ba' rajen cu tus aric mac. Tu tucur cu tucric ba', rajen cu q'uextar yor. Tu tucur cu tucric ba', rajen cu pʌq'uic u pach mac. Tu tucur cu tucric ba', rajen mʌ' u c'ʌmic u t'ʌn C'uj. Tu tucur cu tucric ba', rajen mʌ' u c'ujintic C'uj.
7.23 Tu cotor a ray c'aso' cu joc'ar tu tucur mac, rajen cu yacsic u si'pir mac.

9.2-8
9.2 Ti' yʌn Jesús uch ich u cajar Cesarea de Filipo tuj u camsaj ti'ob u camsʌwinicob. Caj manij seis u q'uinin Jesús caj u pʌyaj Pedro yejer Juan yejer Jacobo. Caj binob ich u jo'r wits tu ca'anan u jo'r witsir. Chen robob pay ten Jesús. Ʌcʌtan u camsʌwinicob Jesús caj waysa'b Jesús.
9.3 Caj waysa' u noc' bajen u ba' ja', sʌc t'ina'an u noc', baxuc jach cha'aj u noc'. Mʌna' mac c'ucha'an yor u p'o'ic u noc' an ten bic a ray sʌco'.
9.4 Seb irir ixbaj Moisés yejer ixbaj Elías ten u camsʌwinicob a mʌna' u nupo'. Cu tsicbarob yejer Jesús caj irir ten u camsʌwinicob Jesús.
9.5 Pedro caj u t'ʌnaj caj u ya'araj ti' Jesús:
―Jaj Ts'urir ―quij―, jach tsoy te' yʌno'onexa' tera'. Arej in chan tʌsej paser, u tirir ti' tech, u tirir ti' ixbaj Moisés, u tirir ti' ixbaj Elías.
9.6 Mʌ' ja wirej, jach jac'a'an yorob u camsʌwinicob rajen Pedro caj ya'araj aro' quire' mʌ' ju qui' tucraj a ba' caj u ya'araj.
9.7 Quire' cu tsicbar Pedro caj tarij turiri' u muyʌrir caj bobʌsta'b ten u muyʌrir caj joc' u t'ʌn C'uj ti' a ray u muyʌriro', tan ya'aric:
―A je' in jach parar in jach yaj. Ca' u'yex u t'ʌn.
9.8 Seb caj u sut u bʌj pacatnʌjobe' mʌ' ju wʌc'ʌs irob mac yicnʌnob, chen Jesús yʌn.

12.28-31
Te'en u t'ʌn ich u t'ʌn C'uj a jach no'ojo'
(Mt. 22.34-40)
12.28 Caj u juts'aj u bʌj turiri' ich Jesús, yʌjcamsʌyʌjir u t'ʌn Moisés a mac caj u yubaj uch bic cu nunquicob u t'ʌn Jesús a saduceojo'. Tsoy caj u yubaj u nunquic Jesús ti' u pacran t'ʌnob, caj u c'ataj ti':
―Arej ten a jach manan tsoyir u t'ʌn C'uj ich tu cotor ca' in quibejob.
12.29 Jesús tune' caj u nuncaj ti':
―A jera' a jach manan tsoyir u t'ʌn C'uj ich tu cotor: “U'yex tu cotor u winiquirechex israel a Jaj Ts'uro', raji' ij C'ujirex, jari' raji' ic Jaj Ts'urirex.
12.30 Yajquintej C'uj, quire' raji' a Jaj Ts'urirex. Qui' yajquintej C'uj yejer tu cotor a pixam, yejer tu cotor a muc' yejer tu cotor a wor xan”, quire' raji' pʌybej ich u t'ʌn C'uj. Rajen ca' a qui' quibex a jera'.
12.31 Quet bayiri' ti' yʌn u jer a cu ya'aric: “Yajquintej a rac'ob an bic ca wʌc'ʌs yajquintic a bʌjiri're'.” Mʌna' u jer tu ts'iba'an ich u t'ʌn a jach manan noj ti' aro'.

14.10-11
Judas cu bin c'ubic Jesús
(Mt. 26.14-16; Lc. 23.3-6)
14.10 Caj ts'oc yiric u joyar tu jo'r Jesús a qui' u boque', caj bin Judas Iscariote quir u tsicbar yejer u jach ts'urirob sacerdote u winiquirob judío. Raji' turiri' ich doce u camsʌwinicob Jesús. Caj bin u c'ubic ti'ob.
14.11 Caj qui'jij yorob u jach ts'urirob sacerdote rajen caj u toc arajob je' u bo'ota' ten u jach ts'urir tu cotor u sacerdote quir u c'ubic Jesús. Caj u yʌnxchun u cʌxtic bic tabar je' u c'ubique'.

14.44-46
14.44 Mʌ' toy c'uchuc Judas ich Jesús caj u toc araj ti'ob, a pimo':
―A ca wiriquex in ts'uts'ic u p'uc, ra' ca chuquiquex, ca' a qui' c'ʌxex u c'ʌb, ca' a purex ti' yejer mac a cu cʌnanticob ti' soc mʌ' u puts'ur Jesús.
14.45 Seb caj u juts' u bʌj ich Jesús, caj ya'araj Judas ti' Jesús:
―In wʌjcamsʌyʌjirech, in wʌjcamsʌyʌjirech.
Jeroj tune', caj u ts'uts'aj u p'uc an ten bic cu naj t'ʌnic a cu camsic mac u winiquirob judío.
14.46 Robob tune', caj u mʌchajob, caj u chucajob.

15.6-15
Pilato caj u tucraj tu yor ca' xic sinbir Jesús ich cruz
(Mt. 27.15-31; Lc. 23.13-25; Jn. 18.38―19.16)
15.6 Toc beri' cu siptic mac tub mʌca'an ca' bin c'uchuc tu q'uinin u qui' qui' janʌnob u winiquirob judío, u q'uinin tu potmastaj yʌjmasir u t'ʌn C'uj uch. Mʌ' ja wirej, a gobernadoro' cu bin u siptic a mac mʌca'an a cu c'ata' ti' ten u winiquirob judío.
15.7 A ray u q'uinino' ti' mʌca'an mac jach c'as. Ra' u c'aba' Barrabás, raji' c'ʌra'an yejer u yet ric's ʌjba'te'ob, mac u quinsmʌnob winic tu tu ric'sajob ba'te' uch.
15.8 Ra' u quinin, ti' cu tarob a ya'ab macob u winiquirob judío, quir u much'quinticob u bʌj ich Pilato, caj u yʌnxchun u c'aticob ca' u betej an ten bic cu naj beta'r ti'obe'.
15.9 Pilato tune', caj u nuncaj ti'ob, cu ya'aric:
―A mac a c'at in siptiquex techex? Arex ten ca' in siptej ti' techex u rey u winiquirob judío?
15.10 Mʌ' ja wirej, Pilato yer q'uex yorob u jach ts'urirob sacerdote, rajen c'ubob Jesús ten u jach ts'urirob sacerdote u winiquirob judío.
15.11 Barej u jach ts'urirob sacerdote u winiquirob judío caj u p'usaj u yorob a ya'ab macob quir u cha'bʌr ti'ob Barrabás, cax mʌ' u cha'bʌr Jesús.
15.12 Jeroj tune', caj u nuncaj Pilato, caj u wʌc'ʌs a'araj ti'ob:
―Ba' a c'atex ca' in betej ti' a mac a ca wa'ariquex u rey u winiquirob judíojo'?
15.13 Robob a pim macob, caj u c'amquintajob t'ʌnob ti' tu ca'ten:
―Arej ti' ca' xic sinbir ich cruz.
15.14 Barej Pilato caj u ya'araj ti'ob:
―Biquinin cu bin sinbir ich cruz quire' mʌna' c'as caj u betaj?
Caj chen c'amquintaj u t'ʌnob a pimo':
―Arej ca' sinic ich cruz.
15.15 A Pilatoje', quire' u c'at u qui'quintic u yorob a pimo', rajen caj u cha'j u bin Barrabás. Caj ts'oc u jʌts'icob u pach Jesúse', caj u c'u'saj ca' quinsac tu cruz.

15.33-39
Quimij Jesús
(Mt. 27.45-56; Lc. 23.44-49; Jn. 19.28-30)
15.33 Caj c'uchij c'ac'chun q'uin caj ac'birchʌjij ich yoc'ocab tac u man mʌna' u nup horas.
15.34 Tabar u c'uchur a mʌna' u nup horaso' caj c'am t'ʌnʌj Jesús caj awʌtnʌjij, caj ya'araj:
―Eloi, Eloi, lama sabactani? ―u c'at ya'aric: In C'ujech, in C'ujech, biquinin ca p'ʌtiquen tin junan?
15.35 Barej caj u'yab ten jun yarob a mac a ti' yʌnob ti' taro', caj u ya'arob:
―U'yex ba' cu ya'aric. Cu t'ʌnic Elías, yʌjtsequir u t'ʌn C'uj.
15.36 Caj u c'ʌnaj yacab turiri' tu yʌn ya'arir a pʌj u c'ab u wich uva, caj u ts'ʌmaj u noq'uir quir u ts'uts'ic ya'arir a pʌj u c'ab u wich uvajo'. Caj u chucaj caj u tʌcaj tu che'er jʌrʌr quir u nacsic u ts'a ti' yuq'uej. Caj u ts'aj u yuq'uej caj ya'araj:
―Pajo'onex, ca' ij quirex wa cu bin tar Elías, ca' u yensej tu cruz Jesús.
15.37 Barej Jesús caj c'am t'ʌnaj, caj u putaj yic', caj quimij.
15.38 U noc' a t'ina'ano' ich carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío, a cu jʌsic jun xot' naj tu cu bin u wa'quic u q'uiq'uer yʌrʌc' soc u ruc'sic u si'pirob mac. Ra' u noq'uir seb caj jat chumuc. Caj u yʌnxchun u jatʌr ca'anan tac u c'uchur u jatʌr ich u xax u noq'uir.
15.39 U jach ts'urir cien soldadojob u winiquirob romano, a ti' yʌn uch ʌcʌtan ich Jesús, caj u yiraj ts'oc u quimin an ten bic a jera', caj u ya'araj:
―A je' xiba' jach taj u parar C'uj.

15.42-46
15.42 Barej caj ac'birchʌjij, raji' u q'uinin cu pac much'quinticob yo'och quir u qui' qui' janʌnob. Mʌ' ja wirej, saman u q'uinin u jesicob u bʌj u winiquirob judío.
15.43 Caj tarij José, ti' cu tar ich u cajar Arimatea, raji' turiri' ich tu cotor u jach ts'urirob u winiquirob judío, a mac tsoy yor, ich u jach ts'urirob u winiquirob judío. Raji' xan, cu pajic u q'uinin tu cu bin u reyinticob C'uj. Caj u chichquintaj u yor quir u bin ich ʌcʌtan Pilato quir u c'atic u baquer Jesús quir u but'ic tu japnin tunich José.
15.44 Jac' yor Pilato, quire' toc quimij Jesús, caj u tuchi'taj t'ʌnbir u jach ts'urir cien soldadojob u winiquirob romano, caj u c'ataj ti' wa taj toc quimij Jesús.
15.45 Barej caj u yubaj tu chi' tu jach ts'urir cien soldadojob u winiquirob romano, caj yubaj ya'aric wa quimij Jesús tu ts'aj u baquer ti' José.
15.46 Raji'e' caj u mʌnaj turiri' sʌc noc', lino u c'aba' a sʌc noq'ue', caj ts'oc u yensic u baquer caj u tapaj yejer a sʌc noq'ue', caj bin u but'ej ich japnin tunich, ra' toc beta'b u japnin uch ti' tunich. Jeroj tune', caj u bʌc'ʌstaj turiri' tunich tu jor u japnin tunich quir u qui' pe'che'tic.

16.1-7
Riq'uij Jesús tu quimirir
(Mt. 28.1-10; Lc. 24.1-12; Jn. 20.1-10)
16.1 Barej caj man u q'uinin tu cu jesicob u bʌj u winiquirob judío, María, a cu tar tu cajar Magdalena, quet yejer María, u nʌ' Jacobo, quet yejer xan Salomé, robob caj u mʌnajob a qui' u boc soc c'ucha'an yorob u chojicob u baquer Jesús.
16.2 U q'uinin u yʌnxchun semana, jach a'ac'bir tan u tar q'uin caj tarob tu t'aja'an u baquer Jesús.
16.3 Cu pacran a'aricob a xquico':
―Mac cu bin u bʌc'ʌstic ti' to'onex a tunicho' a ti' yʌn tu jor a tu t'aja'an u baquero'?
16.4 Caj c'uchob caj u nacsaj u wichobe', caj u yirajob a jach carem tuniche', toc bʌc'ʌsa'an.
16.5 Barej caj ocob tu t'aja'an u baquer Jesús, caj u yirajob turiri' xib, mʌ' uch xuruc u baqueri'. Ti' c'ura'an tu noj a xquique'. Raji' u buquinmʌn jach c'ʌrʌp sʌc noc'. Caj jaq'uij yorob a xquico', caj yirob curic.
16.6 Barej raji'e', caj u ya'araj ti'ob:
―Mʌ' u jac'ʌr a worex ―quij―, ca cʌxtiquex Jesús, a cu tar tu cajar Nazaret uche', a mac quinsa'b tu cruz. Wʌc'ʌs riq'uij, mʌna' Jesús tera' ―quij―, ca' cuxrajij ―quij― te' yʌn u wa'aya' tu chaquinta'b u baquer ucha', iric ―quij―.
16.7 Barej xenex, arex ti' u camsʌwinicob, quet a wa'ariquex ti', yejer Pedro: “Arex ti'ob cu bin tu ru'umin Galilea, raji' cu bin yʌn bat'an c'uchur. A techexo', pachir a c'uchurex. Ti' ca bin a wirex aro' an ten bic caj u toc araj techex uch.”

16.15-16
16.15 Caj u ya'araj ti'ob:
―Joq'uenex ca' a tsec'tex u jach tsoyir u t'ʌn C'uj ich tu cotor mac ich yoc'ocab.
16.16 A mac a cu yacsic tu yor bayiri' xan, tan yacsa' ja' tu jo'r, bin tocac ten C'uj. Barej a mac a mʌ' ju yacsej tu yor, ti' toy yʌn u si'pir quire' mʌ' ju yacsaj tu yore', raji' cu bin satʌre'.

16.19-20
Jesús caj bin ca'anan
(Lc. 24.50-53)
16.19 A Jaj Ts'uro', caj ts'oc u tsicbar yejerob caj bin ca'anano,' caj curaj ich u no'oj C'uj quir u sʌjta' ten tu cotor mac.
16.20 U camsʌwinicob Jesús tune', caj joc'obe' quir u tsec'ticob u t'ʌn Jesús ti' tu cotor mac, jach quet u beyaj u Jaj Ts'urir yejerob. A Jaj Ts'uro' caj u yesaj a ba' cu tsicbarob u camsʌwinicob ra' taj cu ya'aricob. Jeroj Ts'oquij, quij.




_____________

Font Downloads

  • Charis SIL 4.100 font release (Windows, Macintosh and Linux) NRSI staff, 2007-01-31 Download "CharisSIL4.100.zip", ZIP archive for users with WinZip, 2MB
  • Charis SIL 4.100 font release (Windows and other) NRSI staff, 2007-01-31 Download "CharisSIL4.100.exe", Windows application, 2MB
  • Charis SIL 4.100 font release (Debian package, GNU/Linux) NRSI staff, 2007-02-08 Download "ttf-sil-charis_4.100-1_all.deb", Debian Linux Package, 2MB


Copyright information: © La Liga Bíblica, A.C. 1978


 
Jesus in other languages

Additional Jesus resources in Lacandon:


Lacandon is spoken in the following countries:

  • Mexico

 


Copyright 2007 | site designed by pinnaclecreative.co.uk | site developed by souzou